În a doua parte a secolului al XVIII-lea, din rațiuni de evidență fiscală, a fost necesară identificarea membrilor unei familii printr-un nume comun, pe lângă numele de botez al fiecăruia.

Nu știu cine a fost primul băițean cu numele „Dumuța” însă din evidențele la care am avut acces, prima persoană din Băița cu acest nume de familie a fost Dumuța Maștei, mort în anul 1842, la vârsta de 70 de ani (născut în anul 1772), și Dumuța Tina, moartă în 1840, la vârsta de 45 de ani (născută în 1795).

Am încercat să aflu cât mai multe despre strămoșii noștri. Aici sunt cei pe care am reușit să-i identific pe linie paternă.

Dumuța Nicu – stră-străbunicul

Primul strămoș identificat este stră-străbunicul Dumuța Nicu, mort la 9 mai 1879, la vârsta de 70 de ani. Se presupune că s-a născut în anul 1809 (matricolele confesionale există numai din anul 1824).

A fost căsătorit cu Pop Ana și împreună au avut șase copii: Floarea, Marișca, Domnica, Mihai, Găvrilă și Alexa. Am identificat și o soră a acestuia – Nica.

Despre stră-străbunicul Nicu ne-a povestit de multe ori tata - spunea că era gazdă și avea mult pământ. Pământul, în cea mai mare parte, îl dădea pentru pășunatul turmelor de oi ale unor ciobani veniți de peste Codru.

Tata povestea că străbunicul său a fost cam băutor și și-a băut cea mai mare parte din avere. A locuit în partea de sat de peste vale numită „Chilie (Thilie)”, astăzi ulița Somnorii. A rămas după el o ogradă mai mare, pe care s-au așezat și și-au făcut case fiii săi Mihai, Găvrilă și urmașii acestora.

Astăzi, numele lui este păstrat în toponimia locală: un pârâu este numit „Vălceaua Nicului” iar două parcele cadastrale mari, ce însumează peste 50 ha sunt numite „Fața Vălcei Nicului” și „Dosu Vălcei Nicului”.

Dumuța Găvrilă (Găvrila Nicului) - străbunicul

S-a născut pe 5 noiembrie 1839 și a murit pe 7 ianuarie 1910, la vârsta de 70 de ani. A fost cel mai mare dintre copiii stră-străbunicului.

A fost căsătorit de două ori. Prima dată a fost căsătorit cu Crișan Marișca, decedată pe 14 mai 1874, la 40 de ani. Din această căsătorie au rezultat cinci copii:

• Dumuța Floarea - decedată la 4 ani
• Dumuța Alexa - este strămoș al lui Dumuța Emil din Asuaju de Sus. A fost căsătorit cu Iluț Floarea și a locuit în Urmeniș
• Dumuța Domnica - căsătorită cu Cădariu Dumitru din Homorod
• Dumuța Ana - decedată la 8 ani

A doua oară s-a căsătorit cu Coste Ana, despre care tata povestea că era din Tămășești. Din această căsătorie s-au născut șapte copii:

• Dumuța Nuț – bunicul nostru

• Dumuța Ananie - născut pe 4 martie 1877. Nu am găsit alte date despre el și, probabil, s-a căsătorit în altă localitate și a decedat acolo

• Dumuța Clarița - născută pe 27 aprilie 1879 și decedată pe 21 noiembrie 1944, la 65 de ani. A fost căsătorită cu Pop Mihai, nu au avut copii și a rămas văduvă.

  Ea este mătușa despre care ne povestea tata că era foarte zgârcită. Povestea că a mers la ea când era copil și l-a trimis acasă după o bucată de mălai:

  - Mitru, du-te și zi-i la mă-ta să-ți dea un dărab de mălai și hai că ți-oi pune un blid de lapte

  iar bunica i-ar fi zis

  - Dacă nu o vrut să-ți deie și un dărab de mălai, atunci las-o în tătă sărăcia, nu te duce

• Dumuța Vasile - născut pe 1 octombrie 1881. Nu am găsit alte date despre el, probabil a avut aceeași soartă ca Ananie

• Dumuța Georgie (Gheorgheluca) - născut pe 25 mai 1884. S-a căsătorit cu Pop Ana și au avut doi copii: pe Reghina (căsătorită cu Vanca Dumitru) și pe Vasile (căsătorit cu Ghiț Emilia - părinții fostului primar Dumuța Aurel)

• Dumuța Gheorghe - născut pe 2 mai 1888 și decedat pe 27 noiembrie 1968 la vârsta de 80 de ani. S-a căsătorit cu Silaghi Verona și au avut un singur copil, pe Dumuța Vasile (Somnorea)

• Dumuța Toader - născut probabil în 1884 și decedat pe 3 aprilie 1945. A stat în concubinaj cu Dărăban Emilia iar împreună au avut doi copii, pe Nicoară Dumitru (Cioatani) și pe Nicoară Vasile (decedat la 3 ani). Ea fusese căsătorită anterior cu Nicoară Petru cu care a mai avut un fiu, pe Nicoară Gheorghe. Toader a murit înaintea Emiliei iar cei doi copii au fost crescuți de ea, fiind cunoscuți ca Gheorghea Michi și Mitru Michi

Dumuța Nuț (a lui Găvrila Nicului) – bunicul nostru

S-a născut pe 21 noiembrie 1875 și a murit pe 23 mai 1926, la 50 de ani. Este înmormântat în cimitirul de la Moară.

S-a căsătorit pe 26 noiembrie 1900 cu Crișan Veronica (a lui Ștefanu’ Onuțului Gozului) și a rămas văduv, ea decedând pe 15 martie 1902 fiind bolnavă de tuberculoză.

Bunicul a muncit ca vizitiu la un proprietar înstărit de peste Codru iar acolo s-a recăsătorit pe 4 decembrie 1902 cu Gheți Floarea din Cuța, fiica lui Gheți Gheorghe și a Paraschivei Dumuța. Căsătoria lor este înregistrată la Primăria Socond.

Din această căsătorie s-au născut patru copii:

• Dumuța Floarea - născută pe 10 mai 1906. Nașterea ei a fost înregistrată la Seini. A fost căsătorită cu Sabou Gheorghe (a Neamțului) și au locuit în casa acestuia situată Pe Groapă (aproape de Primărie). Au avut 5 copii, pe Emil, Cornel, Traian, Ioan și Gheorghe însă unul singur dintre ei (Emil) a purtat numele de Dumuța, fiind născut înaintea căsătoriei
• Dumuța Vasile - născut pe 21 august 1909 în Băița. A fost căsătorit cu Olar Marișca (a Licului) și au locuit în casa acesteia Peste Vale (pe Ulicioara Fătului). Au avut doi copii - pe Gheorghe și pe Ioan
• Dumuța Ioan - născut la data de 21 septembrie 1913. A fost căsătorit cu Pop Maria și nu au avut copii. A dispărut pe front, la Cotul Donului în ianuarie 1943. A fost înregistrat ca decedat în anul 1960 prin declarare judecătorească
• Dumuța Dumitru - tatăl nostru.

Dumuța Dumitru a Floarii Nuțului – tata

A fost cunoscut în sat ca „Mitru Floarii Nuțului” (tatăl său, Nuțu, a murit de timpuriu și a fost crescut de mama Floarea). În mod obișnuit ar fi fost numit „Mitru Nuțului lui Găvrila Nicului”.

I se mai spunea și „Invalidu”, pentru că s-a întors invalid de pe front.

S-a născut pe 1 august 1920 în Băița, pe „Chilie”, locul de baștină al Nichenilor din neamul Dumuța. Casa lor era chiar la marginea satului, spre Asuaju de Sus, și, deseori, mistreții, vulpile și iepurii de câmp le vizitau gospodăria.

A rămas orfan la 6 ani. După ce a rămas văduvă, bunica Floarea a vândut casa de pe „Chilie” și și-a cumpărat locul de Peste Vale, aproape de biserică, unde și-a construit o casă și a locuit până la moarte. Mai târziu, la moartea ei, casa a fost vândută și cumpărată de Pop Gheorghe (Ghiuri Boceanului).

S-a căsătorit cu Ana Chiriguț în februarie 1945 și a avut opt copii:

• Dumuța (Chiș) Florica - născută pe 20 februarie 1946 și decedată pe 18 Martie 2018
• Dumuța (Beșe) Maria - născută pe 3 iulie 1947
• Dumuța Dumitru - născut pe 6 Octombrie 1949
• Dumuța Ioan și Dumuța Gheorghe - gemeni născuți pe 18 ianuarie 1951 și decedați la 3 zile după naștere
• Dumuța (Buie) Emilia - născută pe 14 martie 1952 și decedată pe 29 decembrie 1987
• Dumuța (Pop) Elvira - născută pe 22 decembrie 1956
• Dumuța (Ghiț) Leontina - născută pe 5 februarie 1959

Despre numele „Dumuța”

Numele „Dumuța” are la bază forma patronimică obținută prin adăugarea sufixului -uț/-uța la numele Duma, însemnând „a lui Duma” sau „Duma cel mic”.

Cât privește numele Duma, există două variante:

• în slavă, rădăcina „duma” este asociată cu ideea de gândire, cuvânt. Acest nume apare frecvent în Moldova, unde există și variante precum: Dumescu, Dumean, Duma, Duman, Dumuța.
• în Grecia antică avem numele Demetrios derivat de la zeița agriculturii și fertilității Demetra („pământul-mamă”). În română a fost preluat sub mai multe forme: Dumitru, Mitru, Metru, Mitru. Din prenumele Dumitru¹ s-au format mai multe diminutive hipocoristice: Duma, Dumi și Dumuț/a

Înclin să cred că varianta grecească este cea care corespunde originii numelui de familie Dumuța, prezent mai ales în nord-vestul României – în județele Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Astfel, prin nume, suntem legați de „mama-pământ”.

În prezent, în Băița de sub Codru, 47 de persoane poartă numele de familie Dumuța, fiind al nouălea cel mai frecvent nume.

În variantele Domuța/Dumuța, în România sunt peste 1000 de persoane, dintre care aproximativ 60% în județele Satu Mare și Maramureș (peste 300 în fiecare).

În zona Codru, în afară de Băița de sub Codru, numele este semnificativ prezent în comuna Homoroade și Socond (Satu Mare) și în Oarța de Jos (Maramureș).