Primul băițean cu numele „Chiriguț” găsit în evidențele la care am avut acces a fost Chiriguț Toader, mort în anul 1847, la vârsta de 75 de ani. S-a născut în anul 1772, același an de naștere ca și al primului băițean cu numele Dumuța.

Am încercat să aflu cât mai multe despre strămoșii noștri. Aici sunt cei pe care am reușit să-i identific pe linie maternă.

Chiriguț Costan (Costante) – stră-stră-străbunicul

Primul strămoș identificat este stră-stră-străbunicul Chiriguț Costan, mort la 16 septembrie 1867, la vârsta de 70 de ani (se presupune că s-a născut în anul 1797).

Despre stră-stră-străbunicul Costan nu am putut afla prea multe. Am aflat că a fost căsătorit cu Maria (numele soției apare în înregistrarea morții unui copil) și împreună au avut șapte copii: Mitru, Nuț, Lică, Găvrilă, Nasta, Marișca și Petru.

În sat se pare că a locuit pe ulița de Pe Groapă.

A murit în anul 1867 și este înmormântat în cimitirul „Pitulaca” (La Moară).

Chiriguț Nuț - stră-străbunicul (poreclit Broscoi)

S-a născut în anul 1830 și a murit pe 21 august 1901, la vârsta de 71 de ani. A fost al doilea dintre copiii stră-stră-străbunicului.

A fost căsătorit de două ori. Prima dată s-a căsătorit pe data de 26 aprilie 1852 cu Ardelean Eva (decedată pe 18 iulie 1872) iar din această căsătorie au rezultat 9 copii: Ilie, Zaharia, Alexa, Lică, Vasile, Floarea, Gafia, Elena și Ioan. După decesul primei soții s-a recăsătorit cu Păcurar Eva pe 16 noiembrie 1873.

Chiriguț Vasile - străbunicul

S-a născut pe 21 ianuarie 1861 și a decedat pe data de 2 noiembrie 1897 la vârsta de 36 de ani.

S-a căsătorit pe data de 20 noiembrie 1879 cu Podină Ana iar din căsătorie au rezultat 3 copii: Ioan (Nuțurelu), Marișca și Toader.

Mama ne-a povestit despre necazurile pe care le-a îndurat străbunica Ana. Unul din frații străbunicului s-a împrumutat cu bani din bancă și a garantat cu pământul și construcțiile. Proprietatea era însă în indiviziune, cuprinzând și casa și pământul străbunicului. Străbunicul a murit tânăr iar fratele lui nu a achitat împrumutul luat din bancă așa că banca a trecut la execuția pe bunuri. Străbunica a plătit pe parcursul mai multor ani o parte din împrumut, ca să nu fie scoasă din casă și să-i fie vândută la licitație. Rămasă văduvă cu trei copii și cu datoriile către bancă, s-a descurcatcu greu și a trebuit să muncească mult, trăind în sărăcie.

Chiriguț Marișca – sora bunicului

S-a născut pe 20 iunie 1885 și a decedat pe data de 5 februarie 1949, la vârsta de 63 de ani. S-a căsătorit cu Crișan Gheorghe pe data de 26 septembrie 1919.

Fiul său, Crișan Vasile (căsătorit cu Popdan Domnica), a fost verișorul mamei și tatăl celor din Valea lui Dan: Anița, Domnica, Gheorghe, Vasile, Dumitru și Valentin

Chiriguț Toader – fratele bunicului

S-a născut pe data de 22 iunie 1890 și a decedat pe data de 31 iulie 1960. S-a căsătorit pe 5 februarie 1925 cu Crișan Domnica iar din căsătorie au rezultat trei copii: Floarea (născută pe 21 aprilie 1926, decedată), Anița (născută pe 26 aprilie 1933, decedată) și Vasile (Văsălica lui Broscoi)

Despre unchiul mamei - baciu Toader, tata ne-a povestit o întâmplare care are în ea și un pic de umor:

După ce părinții se mutaseră în casa noastră, prin 1947, unchiu Ioan (Moș Chiriguțu), beat fiind, a venit și a făcut scandal în casă și pe la ferestre. Tata i-a spus să se astâmpere și să meargă în treaba lui și a fost nevoit să-l împingă și să-l scoată la duleu. Mergând spre casă înjura de mama focului și se plângea că l-a bătut tata. Pe cărare, s-a întâlnit cu baciu Toader, care, după ce l-a văzut în ce stare era și cum înjura, i-a tras câteva curele peste spinare. Moș Chiriguțu s-a plâns la bunici că l-a bătut Mitru Anii (tata), dar baciu Toader le-a spus că el i-a tras câteva curele și dacă nu-și bagă mințile în cap i-a da și restu.

Chiriguț Ioan (Nuțurelu) – bunicul nostru

S-a născut pe 15 mai 1881 în Băița. și a murit pe 5 mai 1956, la vârsta de 75 de ani. Este înmormântat în cimitirul din Braniște.

Bunicul Nuțurelu a urmat școala și a absolvit 7 clase. A fost printre puținii copii ce absolveau școala (în 1894 doar 84 de copii din cei aproximativ 350 de vârstă școlară au frecventat cursurile). A fost socotit un om cu școală în sat și abonat la ziare și calendare ale vremii.

Bun gospodar, a lucrat un timp și ca maistru de exploatare la firma Belteky care a exploatat în primele decenii ale secolului al XX-lea pădurile din Codru.

În 1914, la vârsta de 33 de ani a fost concentrat și trimis pe frontul din Galiția. A fost luat prinzonier și trimis în Siberia. L-a prins revoluția bolșevică acolo. În 1918 toamna, a reușit să ajungă acasă plecând pe cont propriu din prinzonierat și deplasându-se împreună cu alți prinzonieri pe jos, cu trenul, iar pe jos și tot așa, străbătând peste 5000 km prin Irkutsk – Celiabinsk – Moscova – Kiev - Cernăuți.

În toamna anului 1918 s-a implicat în viața comunității locale și a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie, însoțind pe delegatul ales, preotul George Maior. S-a deplasat cu Trenul Unirii împreună cu delegația Cercului Cehu Silvaniei - cu același tren s-a deplasat și Gheorghe Pop de Băsești.¹ A fost ales la data de 15 decembrie 1918 în Sfatul Național Român din Băița, prima autoritate publică locală constituită după Marea Unire.

Pe data de 16 noiembrie 1905 s-a căsătorit cu Marchiș Maria.

Bunica Marchiș Maria s-a născut pe data de 1 noiembrie 1882, fiica lui Marchiș Nuț (a lui Ciubanc) și Podină Maria. ”Marchișenii” erau cunoscuți ca buni gospodari și buni meseriași. A decedat pe data de 12 martie 1952 după ce a încercat să trateze o vacă, infectându-se și ea cu boala respectivă.

Potrivit descrierii publicată de Pamfil Bilțiu în Revista de Etnografie și Folclor, în cadrul materialului „Figuri de rapsozi populari: Ana Dumuța”, Maria Marchiș a fost o figură marcantă a vieţii spirituale a satului. Ştia să cânte, era o povestitoare neîntrecută și avea un repertoriu bogat de plăsmuiri anonime. Maria Marchiş, despre care fiica mărturiseşte că „femeie proastă n-o fost”, frecventa cu regularitate şezătorile, clăcile, nunţile şi se pricepea să doctoreasca vaci.

Din căsătoria lor s-au născut 8 copii:

• Chiriguț Gheorghe - născut pe 12 mai 1907 și decedat pe data de 6 octombrie 1907
• Chiriguț Domnica - născută pe data de 8 aprilie 1909 și decedată la data de 12 iulie 1909
• Chiriguț Vasile - născut în noiembrie 1910 și decedat la data de 23 mai 1916. Nu a fost botezat în Băița ci în altă parohie, probabil în speranța de a păcăli moartea și a rămâne în viață
• Chiriguț Floarea - născută pe data de 1 iulie 1913 și decedată la data de 27 octombrie 1913
• Chiriguț Floarea - născută pe data de 7 august 1914 și decedată la data de 30 ianuarie 1922
• Chiriguț Vasile - născut pe data de 18 august 1919 și decedat la data de 1 octombrie 1919
• Chiriguț Ana - născută pe data de 12 iulie 1921 și decedată la data de 20 septembrie 2010
• Chiriguț Ioan - născut pe data de 23 octombrie 1923 și decedat la data de 24 ianuarie 2000. S-a căsătorit cu Sabou Floarea din Tămășești și au avut trei copii: Vasile (căsătorit în Cavnic, decedat), Gheorghe (decedat) și Anuca (văduvă, locuiește în Baia Mare).

Chiriguț Ana (a Nuțurelului) – mama

S-a născut în Băița, Pe Groapă, în casa veche în care a locuit unchiul Ioan - casa a fost demolată pe la sfârșitul anilor ‘60.

Fără a fi fost căsătorită, a stat câteva luni (obligată de părinți) cu Sabou Vasile (Loați Neamțului), frate cu soțul surorii tatei.

S-a căsătorit în februarie 1945 cu Dumuța Dumitru. Despre copiii lor am scris în articolul precedent.

Despre numele „Chiriguț”

Numele „Chiriguț” este un nume rar, foarte puțin prezent în România. Îl găsim în special în Nord-Vestul țării, în zone cu influență slavă.

Cele mai multe opinii susțin că numele este un diminutiv patronimic de la prenumele Chiri / Chiric, prenume de proveniență grecească din Kyriacos (al Domnului), cu adăugarea sufixului ,,uț”. Sufixul ,,uț” este tipic românesc în formarea numelor de familie ca diminutive din prenume (a lui / fiul lui / urmașul lui). Forme asemănătoare de nume apar și în zonele geografice cu populație slavă. Numele sau forme asemănătoare sunt prezente în America latină (Bolivia, Argentina) fără a putea considera că acestea ar fi înrudite cu numele de familie românesc ,,Chiriguț”.

În prezent, în Băița de sub Codru, 31 de persoane poartă numele de familie Chiriguț, ocupând locul 14 al celor mai frecvente nume.