Mâine, 29 noiembrie se vor împlini 105 ani de la ziua plecării spre Alba Iulia a „Trenului Unirii”. Pornit din Satu Mare, trenul avea în componență vagoane separate pentru: Sătmar, Țara Oașului, Marmația, Sălaj, Solnoc-Dăbâca, Bistrița, ș.a.m.d.

În vagonul Sălajului, la Ulmeni, s-au urcat codrenii, între ei George Pop de Băsești, cel ce avea să fie Președintele Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Se aflau în tren delegații cercului Cehu Silvaniei și reprezentanți din satele codrene.

Din Băița pleca spre Alba Iulia preotul George Maior – delegat, însoțit de reprezentanții satului, Ioan Chiriguț a lui Vasile și Nuț Vancă a lui Găvrilă. Se mai aflau în tren și foștii preoți din Băița, Emil Bran și Laurențiu Bran, precum și avocatul Iustin Pop, delegat al cercului Halmeu, fiul fostului preot din Băița - Pop Dumitru.

Drumul nu a fost unul nici ușor și nici lipsit de pericole. Sfârșitul de noiembrie și începutul de decembrie a fost unul cu temperaturi scăzute și cu ninsori. Întreg traseul trenului se parcurgea pe un teritoriu aflat sub administrația și sub ocupația trupelor maghiare (abia în ianuarie-februarie 1919 trupele române au ocupat teritoriul până la cea de a treia linie de demarcație: Sighetu Marmației - Cicârlău - Ardusat - Băsești - Chilioara - Crișeni - Panic - Aghireș - Meseșenii de Sus - Șeredei - Pria - Ciucea - Ciuci - Zam). Paza trenului era asigurată de membri ai gărzilor naționale recent înființate.

În gări trenul era primit cu bucurie și entuziasm de românii din localitățile situate pe traseu. Cu toate acestea, au existat și incidente cu elemente maghiare înarmate: în gară la Teiuș a fost împușcat mortal Ion Arion. Incidente au avut loc și la Războieni și în alte stații. Bunicul meu, Ion Chiriguț, la întoarcere a povestit cu am primit într-o gară două palme pentru că purta în cușmă (căciulă) o bucățică de tricolor.

Sosiți în Alba Iulia pe 30 noiembrie, și-au petrecut noaptea împreună cu marea mulțime de români sosiți din toate părțile Ardealului, pe lângă focurile aprinse peste tot pe Câmpul lui Horea.

Despre toate ce au văzut și au simțit la Marea Adunare, dar și întâmplările de pe drum, au povestit sătenilor după întoarcere. Au fost martorii acelui eveniment unic nu doar în viața unui om ci și în viața unui popor și au putut să spună cu mândrie „Și noi am fost la Alba”.

În luna decembrie, pentru administrarea treburilor obștești și menținerea ordinii în localități și siguranța cetățenilor, în condițiile în care bande înarmate erau prezent în împrejurimi, în Adunarea Națională Română din 18 decembrie 1918 a fost constituit Sfatul Național Român din Băița și Garda Națională – primele organe administrative locale românești din istoria localității.

Atașez Protocolul acelei adunări conținând numele celor aleși:

Peste două zile este Sărbătoarea Națională a României, sărbătoarea de suflet a românilor.

Să ne bucurăm la Ziua Națională toți băițenii, oriunde ne-am afla și să avem cu toții parte de sănătate, de liniște și de împlinirea dorințelor noastre de mai bine pentru noi și pentru țara noastră.

La mulți ani! 🇷🇴